Ce se intelege prin tulburare circulatorie periferica?

Aceasta afectiune se caracterizeaza printr-o aprovizionare ineficienta cu oxigen si substante nutritive a muschilor si celorlalte tesuturi de la nivelul membrelor inferioare. Aceasta deficienta apare ca urmare a depunerilor in peretele arterial a grasimilor din sange, colesterol, calciu, etc, care duc la ingustari (stenoze) si obstructii ale arterelor. Cresterea acestei deficiente duce la durere intensa atunci cand pacientii merg pe jos (asa-numita claudicatie). In cel mai rau caz, diferitele segmente ale membreler afectate necrozeaza (mor). Denumirea medicala este de arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare. Cauza principala o reprezinta ateroscleroza.

Aspectul si consecinta tulburarii circulatorii

Crampele musculare la nivelul gambelor aparute dupa o anumita distanta de mers pe jos, trebuie interpretate ca un semnal de alarma . Tulburarile de flux sanguin arterial nu apar spontan, ci de cele mai multe ori se dezvolta pe parcursul mai multor ani. Aceasta evolutie are loc in patru etape. In stadiul I, ingustarea arterei este atat de mica incat nu provoaca vreun simptom in activitatea de zi cu zi. In stadiul II, dupa parcurgerea unei anumite distante pe jos apar dureri in gamba sub forma de crampe, care fac continuarea drumului imposibila. Caracteristic pentru stadiul III este durerea care survine in faza de odihna si care de cele multe ori apare noaptea, in pat. In stadiul IV boala este deja atat de avansata incat tesuturile mor. Apar ulcere greu vindecabile, apoi necroze ale membrelor afectate, deseori amputatia devenind inevitabila.
Aproximativ 5% din persoanele de peste 50 de ani prezinta tulburari circulatorii la nivelul picioarelor. Numarul barbatilor este dublu fata de cel al femeilor. In Romania exista circa 1 milion de oameni care sufera de obstructii ale arterelor extremitatilor. Alaturi de infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral , acestea constituie o cauza principala de deces.

Arteriopatie cronica obliteranta
Stadiul IV

Ce metode de examinare exista?

Cu ocazia examenului clinic efectuat de noi ,apar deseori suspiciuni asupra existentei bolii arteriale obstructive periferice (ACOMI). Pentru a putea determina gradul de obstructie si localizarea bolii, sunt necesare investigatii suplimentare:

· Pe o banda de alergat, este determinata distanta care poate fi parcursa pina la aparitia durerii.
· Cu ajutorul ecografiei arteriale vom vizualiza eventualele obstructii, nivelul la care se afla, gradul de stenoza si modificarile peretelui arterial.
· Examinarea angiografica cu substante de contrast va fi efectuata mai ales in cazul unor rezultate neconcludente sau in cazul planificarii uneor interventii chirurgicale deschise sau endovasculare.

Tratamentul conservator

Desi pare ciudat la prima vedere, mersul pe jos constituie cheia in tratamentul tulburarilor circulatorii. Prin exercitii fizice regulate si cresterea treptata a intensitatii miscarii, vasele mici de sange se pot dezvolta crescand aportul sanguin in muschii picioarelor. Exista insa si medicamente eficiente pentru tratamentul tulburarilor circulatorii dar efectul lor este intotdeauna legat si de activitatea fizica(mersul pe jos)efectuata.

Proceduri invazive: dilatarea vasculara (angioplastie cu balon, PTA, stent)

In cazul angioplastiei transluminale percutanate (PTA) se introduce un cateter cu balon in segmentul ingustat sau obstructionat. Prin umflarea balonului, vasul este apoi destins pana la diametrul dorit. Daca artera nu ramane deschisa, se va folosi un stent metalic care o va mentine deschisa. Rezultatele PTA sunt eficiente mai ales in cazul stenozelor(ingustarilor) izolate prezente pe segmente arteriale scurte.

Chirurgie vasculara (endarterectomie, by-pass)

Ingustarile pe segmente scurte sau obstructiile sunt corectate chirurgical prin endarterectomie si plastia de largire a arterelor. Depunerile si partile afectate ale endoteliului vascular sunt eliminate,in final artera va fi inchisa din nou. In cazul modificarilor pe segmente lungi sau ale unor ocluzii, sectiunea de artera bolnava va fi ocolita de un bypass, irigind astfel muschii situati sub leziune.

Ce este anevrismul aortei abdominale?

Prin anevrism se intelege dilatarea unei artere mai mult de 1,5 ori din calibrul normal initial.

Cum se ajunge la un anevrism?

Peretele arterei afectate pierde rezistenta necesara datorita modificarii structurii sale, presiunea pozitiva din interior determinand dilatarea arterei, subtierea peretelui si in final ruperea sa. Fumatorii si pacientii cu tensiune netratata de multi ani prezinta un risc crescut. Predispozitia mostenita pentru o boala a tesutului conjunctiv (tesutul de sustinere din organism) este importanta deoarece aproximativ 20% din toti pacientii cu anevrism au o ruda apropiata cu aceeasi boala. Frecvent pacientii cu anevrisme arteriale au si alte manifestari ale bolilor de tesut conjunctiv (varice, hemoroizi, hernii, boli articulare, etc.). Formarea unei dilatari a aortei abdominale se intalneste mai frecvent la persoanele in varsta, mai ales de sex masculin. Complicarea unui anevrism cu ruptura este o urgenta medicala majora, deoarece hemoragia interna care se creeaza este catastrofala. Multi pacienti nu ajung sa beneficieze de servicii medicale, decesul survenind instantaneu. De aceea este foarte importanta depistarea din timp a acestei afectiuni si tratamentul preventiv al ei, inainte de faza de complicatii.

Cum poate fi depistat anevrismul aortei abdominale?

Perfiditatea bolii consta in faptul ca in stadii incipiente nu exista simptome tipice. Din pacate, anevrismul de aorta se face observat adesea numai in momentul complicarii. Durerea abdominala profunda cu iradiere in coloana vertebrala sau bazin este simptomul cel mai frecvent. Pentru a evita o astfel de situatie, care pune viata in pericol, este necesara diagnosticarea la timp. O metoda sigura si simpla, prin ecografierea vaselor abdomenului, poate depista existenta unui anevrism. Examinarea ecografica a abdomenului deceleaza anevrismele de aorta abdominala, ne precizeaza faza de dezvoltare a afectiunii si indica momentul pentru tratamentul chirurgical. Pentru pregatirea preoperatorie sunt necesare examinari imagistice suplimentare (angioCT, angioRMN, arteriografie cu substractie digitala, etc).

Care sunt optiunile de tratament?

Tratament consta in eliminarea segmentelor bolnave ale vasului. Necesitatea unei interventii chirurgicale depinde de dimensiunea (diametrul) anevrismului. In cazul unui anevrism mic (diametru <40 mm), riscul de rupere este foarte scazut. Prin urmare, acesta de regula nu este operat. In cazul progredientei rapide sau a unui diametru >40 mm, este indicata interventia chirurgicala iar la un diametru >50 mm interventia chirugicala trebuie efectuata cat mai rapid. Metoda de tratament cea mai frecvent utilizata consta in eliminarea chirurgicala a anevrismului si inlocuirea cu o proteza sintetica. In unele cazuri, trebuie inlocuite si cele doua artere iliace printr-o proteza sintetica in forma de Y. Exista, de asemenea, posibilitatea implantarii unei proteze endovasculare (stent-graft). Endoproteza este un tub flexibil ale carui ochiuri de plasa sunt acoperite cu o membrana din plastic. In calitate de specialisti vasculari vom alege pentru fiecare pacient cea mai buna sau cea mai potrivita terapie.

Ce puteti face in calitate de pacient?

Controlati tensiunea arteriala si evitati ridicarea de greutati sau presarea puternica a scaunului. Mentineti o greutate normala,evitati obezitatea, nu fumati si prezentati-va la controalele regulate (la fiecare 6 luni sau la indicatia medicului).

Ce este un accident vascular cerebral?

Un accident vascular cerebral este o perturbare brusca in alimentarea creierului cu sange, cu leziuni permanente asupra tesutului creierului care reactioneaza foarte sensibil la lipsa de oxigen.

Cum se produce un accident vascular cerebral?

Exista mai multe cauze. De departe cele mai frecvente cazuri (in proportie de 90%) se datoreaza lipsei bruste a fluxului sanguin la nivelul cerebral, cauzat de obstructia unei artere carotide sau a unei ramuri prin tromboza sau embolie (prin ischemie). Cheagurile de sange se pot forma direct in artera cerebrala aterosclerotica sau in arterele aterosclerotice din zona gatului, capului sau a inimii, de unde acestea sunt transportate de sange in arterele cerebrale. In aproximativ 10 pana la 20% din cazuri, sangerarea in tesutul cerebral cauzata de ruperea unui vas de sange, provoaca un accident vascular cerebral de tip hemoragic (prin sangerare). Aceasta acompaniaza de obicei o tensiune arteriala foarte mare sau a o malformatie congenitala vasculara (anevrism intracerebral).

Care pot fi simptomele?

Multi pacienti prezinta inaintea unui accident vascular cerebral, semne de hipoperfuzie a creierului, numite atacuri ischemice tranzitorii (AIT). Simptomele frecvente, care avertizeaza asupra producerii unui atac cerebral sunt:

· Vedere incetosata, dificultati de vorbire sau paralizie (brate sau picioare), care dupa cateva minute sau ore dispar
· vedere dubla, temporara
· dureri de cap bruste, severe
· ameteli
Aceste semne de avertizare trebuiesc luate in serios si evaluate medical de urgenta.

Cum putem clarifica simptomele de alarma aparute?

Aceste simptome de alarma trebuie evaluate cu atentie pentru a determina daca se datoreaza unei tulburari circulatorii la nivel cerebral. Este absolut necesar ca in aceste cazuri sa se efectueze o examinare ecografica a arterelor carotide si vertebrale.Aceasta examinare este nedureroasa si neinvaziva, oferind informatii foarte precise asupra calcifierilor periculoase provocate de ateroscleroza, permite evaluarea gradului de ingustre a arterelor carotide si chiar detectarea celor mai mici modificari in peretele vascular. In caz de nevoie, mai ales atunci cind este indicata o interventie chirurgicala se va efectuata si o arteriografie. Deoarece efectele unui accident vascular cerebral sunt atat de drastice si recuperarea, mai ales in cazul paraliziilor, este deseori nesatisfacatoare, preventia eficienta este esentiala. Un examen fizic amanuntit trebuie efectuat, cu precadere hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat vor trebui evaluate. Pacientii cu accident vascular cerebral cauzat de aterotromboza prezinta deseori si ingustari ale arterelor inimii si a membrelor inferioare. Din acest motiv, examinarile vasculare vor trebui efectuate la nivelul intregului organism.

Care sunt masurile terapeutice?

Pe baza rezultatelor investigatiilor se vor stabilii masurile ce se impun in profilaxia unui accident vascular cerebral. Prin schimbarea stilului de viata puteti practica o preventie eficienta. Nu fumati! Consumati mai putine grasimi animale, evitati obezitatea, limitati consumul excesiv de alcool ,zahar si sare,evitati si tratati hipertensiunea arteriala, reduceti stresul, iar in cazul diabetului zaharat controlati regulat nivelul glicemiei si consultati medicii specialisti. Deasemenea exista si anumite medicamente eficiente , care vor fi prescrise la nevoie. Daca ingustarea (stenoza) arterei carotide sau vertebrale este simptomatica sau severa, se indica interventii chirugicale pentru a preveni un accident vascular cerebral. Tratamentul chirurgical consta in curatarea arterei afectate si indepartarea obstacolului pentru a readuce la normal circulatia sangelui catre creier. Aceasta interventie se realizeaza printr-o mica incizie la nivelul gatului, de preferat in anestezie locala. Recuperarea postoperatorie este foarte rapida. In cazul in care riscul unei interventii chirurgicale deschise este considerat prea mare sau anumite particularitati anatomice o impun, se va efectua o interventie endovasculara, prin implantarea unui stent carotidian sau vertebral. In calitate de specialisti vasculari va vom indica modul de tratament adecvat suferintei dumneavoastra.